Contactează-ne

Opinie

Radiografie a Ședinței Ordinare a CL Constanța

Publicat acum

,

Sursa foto: evz.ro
Autor articol
Articol de Alin Constantinescu

Patru ore și 20 de minute a durat această ședință ordinară a CL Constanța de vineri, 27 noiembrie, desfășurată prin Webex. În epoca și tandemul Mazăre-Făgădău, transmisiunile live ale ședințelor CL erau concepte nemaiauzite. E drept că acestea sunt și au fost publice, însă, dincolo de presă, prezența fizică a cetățenilor nu generează o expunere atât de mare precum o fac platformele online, care oferă un grad ridicat de accesibilitate imediată, recurentă și retroactivă. Pe fondul restricțiilor privind distanțarea socială, administrația a fost în primul rând nevoită să „mute” aceste ședințe online și mișcarea ar trebui interpretată mai degrabă (și deocamdată) în acest context restrâns. Rămâne de văzut în ce măsură, în perioada post-pandemie și pe perioada acestui mandat, se va menține această deschidere către transparentizare.

Dificultățile tehnice sunt printre cele mai mici probleme, gradul de participare a presei sau a cetățeanului fiind poate mai de interes, cum de altfel de interes ar fi transparentizarea ședințelor Comisiilor permanente care avizează în prealabil proiectele de hotărâre. Același lucru ar trebui implementat la nivel de Consiliu Județean și de Prefectură. Cel puțin – căci și consiliile de administrație ale entităților din subordinea CL sau CJ ar trebui să-și impună un același standard de transparentizare. Când o să aflu că RADET-ul sau CET-ul sau oricare va face live la o ședință de consiliu de administrație, o să fie chapeau bas și un articol din partea mea. Momentan, această presiune de a transparentiza trebuie să continue și, din surse, unii dintre noii consilieri locali o solicită și pe palierele Comisiilor permanente, ceea ce sună promițător.

Cele 34 de proiecte de hotărâre de pe ordinea de zi, din cele 35 câte au fost inițial, la care s-au adăugat alte șase pe ordinea suplimentară, pe care încă nu le-am găsit pe site-ul primăriei, au afișat un primar încrezător cu un PNL degajat, o Alianță modestă, reținută, care încă nu și-a găsit vocea și un PSD marginalizat. Toți se vor lupta pentru capital de imagine în următorii patru ani.

Proiectul de hotărâre 24 (referitor la regulamentul de funcționare a comisiei tehnice de urbanism și amenajare a teritoriului din cadrul Primăriei Constanța) a fost scos de pe ordinea de zi pentru că nu a primit încă avizul Comisiei de specialitate nr. 2. În contextul în care nici proiectul 9 (privind aprobarea Raportului asupra activității Consiliului de administrație CT BUS pentru Q1/2020) nu a primit decât avizul Comisiei nr. 5, Comisia nr. 3 dând un aviz negativ, dar a rămas pe ordinea de zi, acest lucru poate fi interpretat ca pe o mișcare tactică de decredibilizare din partea PNL și USRPLUS a CT BUS cu puternice rădăcini PSD. În aproximativ 20 de minute de intervenții, PNL și-a scos arsenalul prin Teodor Popa, Adriana Arghirescu, Mihaela Andrei și Stere Hira (unii cu fotolii de consilieri și în mandatul precedent) atacând-o cu precizie pe Mariana Soceanu, directorul economic al CT BUS S.A. pe câteva puncte legate de costuri și kilometri reali parcurși, precum și de lipsa de transparență. Chițac a consolidat acuzele. Soceanu a venit nepregătită. USRPLUS nu s-a pronunțat în niciun fel deși conduce Comisia de Servicii Publice nr. 3. Arghirescu a propus sancționarea cu avertisment a președintelui Consiliului de administrație CT BUS (n.a. acesta este Gheorghe Ungureanu, deși degetul se îndreaptă de facto către directorul general Bogdan Niță). Amendamentul a fost aprobat cu 17 voturi pentru, 8 împotrivă și 2 abțineri, social-democratul Răsăuțeanu încercând în prealabil să pună o aură de rentabilitate asupra CT BUS. Lucrurile nu sunt clare, dar e punct câștigat de PNL.

Legat de depolitizare, acest lucru nu a fost nici pe departe dorit sau discutat de nimeni, fiecare formațiune propunând și votând pe rând membri – din rândul consilierilor sau al partidelor – în diferite adunări generale, consilii și comisii:

  • Teodor Popa (PNL) și Mihai Ochiuleț (USRPLUS) ca reprezentați ai municipiului în adunarea generală a acționarilor a CT BUS S.A.;
  • Bogdan Barață (PNL, fost consilier local) și Edward Petrariu (membru USRPLUS – curios a fost că Vergil Chițac a fost cel care a menționat recomandarea lui Petrariu, nu lidera Alianței) ca membri în Consiliul de administrație al Telegondola Mamaia SRL;
  • Cătălin Iacob (USRPLUS), Costin Răsăuțeanu (PSD), Ionuț Rusu și Andrei Mihaela (PNL) ca membri în comisia 1 de repartizare a locuințelor sociale;
  • Cristina Popescu (USRPLUS), Cristian Mihăilescu (PSD), Mihaela Andrei și Adriana Câmpeanu (PNL) ca membri în comisia 2 de repartizare a locuințelor sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari;
  • Costin Avătavului (PNL), Iulian Călin (USRPLUS), Perodin Dede (PSD) ca membri în comisia 3 privind locuințele sociale;
  • Ionuț Rusu, Daniel Tatu și Cristian Omocea (PNL), Cerasela Badea și Mihai Ochiuleț (USRPLUS), Cristian Tincu (PSD) ca membri în comisia 4 privind locuințele sociale;
  • Adriana Arghirescu și Teodor Popa (PNL), Mirela Garip și Mihai Ochiuleț (USRPLUS), Claudia Dobre (PSD) ca membri în comisia 5 privind locuințele sociale;
  • Marian Șerbănescu (PSD), Florin Cocargeanu și Dumitru Caragheorghe (USRPLUS), Stere Hira și Ionuț Rusu (PNL) ca membri în comisia 6 privind locuințele sociale;
  • Liviu Merdinian (PSD), Romeo Stavar-Vergea și Dumitru Caragheorghe (USRPLUS), Adriana Câmpeanu și Ionuț Rusu (PNL) ca membri în comisia 7 privind locuințele sociale (Comisia de evaluare și selecționare a asociațiilor și fundațiilor care acordă servicii de asistență socială și care solicită subvenții de la bugetul local);
  • Nicolae Irinela (PSD), Romeo Stavar-Vergea (USRPLUS), Alexandru Nazâru și Ionuț Rusu (PNL) ca membri în comisia 8 privind locuințele sociale (Comisia pentru negocierea/renegocierea chiriilor spațiilor la nivelul Direcției generale de asistență socială Constanța).

Toate propunerile au trecut, de la caz la caz, cu unanimitate sau majoritate de voturi. Rămâne de văzut în ce fel operabilitatea acestor foruri se va îmbunătăți numai prin schimbarea culorilor politice sau dacă, după parlamentare, vom vedea un discurs de depolitizare la nivel local pe fondul eventualelor reforme guvernamentale sau practici de depolitizare ale altor administrații. Improbabil. La nivel declarativ, USRPLUS a fost cea mai vocală în perioada de campanie privind depolitizarea, PSD fiind la polul opus, PNL temperându-și tonul de a se poziționa pe tehnocrație, fiind deja taxat de electorat, în special la nivel național, când mai mulți directori au fost înlocuiți din cadrul direcțiilor județene ale Apelor Române cu politruci liberali, cel mai mediatizat fiind fenomenul Mureș.

Protocolul politic dintre PNL și USRPLUS la nivel de municipiu este încă la nivel declarativ, momentan administrația executând hotărâri și proiecte preluate din mandatul respectiv. La zi, cel mai mediatizat pare a fi demersul consilierilor USRPLUS de a transforma aproximativ 11.000 mp într-un parc multi-modal cu destinație publică în Faleză Nord. Acesta, precum și cel de reevaluare și extindere a zonei pietonale din centrul vechi sau cel de reformare a regulamentul de funcționare a comisiei tehnice de urbanism și amenajare teritorială (care, momentan, alimentează ciclul de codependență dintre politicienii din administrație și mafia dezvoltatorilor imobiliari) trebuie puse în dezbatere publică pentru a obține tracțiunea civică de care au nevoie.

Perioada de tranziție a noii administrații va coincide cu perioada imediată post-parlamentarelor, deși va sta sub semnul pandemiei cel puțin pe termen scurt. Abilitatea consilierilor de a genera valoare în comisiile permanente este încă în stand-by. Momentan, CL s-a constituit parte civilă în două procese penale 118/P/2015 și 144/P/2019 (proiectul s-a votat în unanimitate, ceea ce înseamnă și voturile consilierilor PSD), care vizează fosta administrație Mazăre-Făgădău pentru retrocedări ilegale și a aprobat proiecte preluate de la vechea administrație. Dar majoritatea consiliului local va trebuie să livreze dincolo de postura de justițiar proiecte dificile care presupun un și mai mare grad de implicare a structurilor primăriei și societății civile încă din primii pași de fundamentare a acestora.

Fii goarnă și distribuie conținutul de calitate!

Trending