Contactează-ne

Sport

România, pe harta diplomației sportive

Publicat acum

,

Era anul 1971 şi Glenn Cowan tocmai ce ratase autobuzul care transporta echipa SUA de tenis de masă. Din grabă, Glenn Cowan s-a urcat în cel mai greşit autobuz cu putinţă, cel care transporta echipa de tenis de masă a Chinei. Nu se putea un ghinion mai mare şi asta din cauza faptului că de peste 20 de ani relaţiile din SUA şi China erau îngheţate, iar între cele două ţări au tot existat clinciuri puternice. Totul se petrecea în Japonia în timpul Campionatului Mondial de tenis de masă de la Nagoya şi ceea ce părea a fi un ghinion teribil pentru Glenn a fost de fapt ziua în care tânărul de numai 19 ani a intrat în istorie. După câteva minute în care şocul s-a plimbat ca o minge de ping pong prin autobuz, gheaţa a fost spartă de Zhuang Zedong, un fost campion mondial, care a venit către Glenn şi i-a oferit un cadou. A doua zi, Glenn Cowan i-a oferit lui Zhuang un tricou cu mesajul ‘Let It Be’. Câteva zile mai târziu, echipa SUA de tenis de masă vizita China, un eveniment fără precedent şi ceva ce părea imposibil s-a realizat. În 1972, se petrecea şi prima vizită a unui preşedinte american în China. Acolo unde nimic nu merge şi relaţiile sunt inexistente, sportul are o forţă fantastică de pătrundere. Diviziunile culturale puternice pot fi depăşite prin sport, iar povestea prezentată reprezintă un excelent exemplu de diplomaţie sportivă.

Ce este diplomaţia sportivă? Este un concept mai puţin cunoscut în România, însă extrem de prezent în ţări precum SUA, Australia, Coreea de Sud şi chiar Ungaria. Din anul 2015, conceptul de diplomaţie sportivă a fost introdus şi în Uniunea Europeană. De exemplu, în SUA există Divizia de diplomaţie sportivă a Departamentului de Stat şi a fost înfiinţată după tragedia 9/11 şi a fost gândită ca un mecanism de a ajunge, prin intermediul fotbalului, la tinerii din Orientul Mijlociu. Sportul este văzut ca o platformă pentru a susţine priorităţile de politică externă. ‘Diplomaţia sportivă poate răspândi idealuri, poate desfiinţa bariere culturale, poate schimba stereotipurile, poate reduce animozitatea şi poate genera dezvoltare. Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că oamenii iubesc sportul, trăiesc sportul şi dezvoltă o legătură divină’, apare scris pe site-ul Departamentului de Stat.

Altfel spus, diplomaţia sportivă oferă beneficii concrete de mediatizare datorită interesului pe care-l suscită o competiţie sportivă şi datorită reputaţiei de care se bucură sportivii. Exemple unde diplomaţia sportivă a reuşit să spargă gheaţa dintre naţiuni sunt nenumărate pentru că sportul vorbeşte un limbaj universal care-i oferă oportunităţi remarcabile pentru consolidarea relaţiilor bilaterale. De exemplu, Cupa Mondială de Fotbal din 2002 a fost găzduită de Japonia şi Coreea de Sud, ţări cu o istorie de conflicte militare şi rezerve mutuale la nivel de societate şi de elite. Mai mult, în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018, Coreea de Sud şi Coreea de Nord au prezentat o delegaţie comună şi au anunţat că vor să organizeze împreună Olimpiada din 2032.

Totuşi, acest instrument de soft power nu poate fi pus în practică cu eficienţă maximă fără o abordare interinstituţională şi nu numai. Diplomaţia sportivă nu aparţine doar sportului, cum nu poate fi atribuită doar afacerilor externe sau domeniului educaţiei. De exemplu, în Australia, strategia pentru diplomaţie sportivă 2030 (Sports Diplomacy 2030) a fost realizată prin implicarea Ministerului pentru Afaceri Externe şi Ministerului pentru Sport, dar şi a industriei sportive. În Ungaria, sportul este văzut ca mijloc de câştigare a prestigiului şi a reputaţiei internaţionale, aspect ce se regăseşte în politica externă a guvernului ungar.

Cum percepe România diplomaţia sportivă? După cum am precizat mai sus, România face paşi în această direcţie. În ţara noastră s-au petrecut o serie de evenimente. Cel mai recent şi cel mai important eveniment a avut loc în anul 2021 atunci când s-a desfăşurat prima ediţie a cursului ‘Diplomaţia şi geopolitica sportului”, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) şi Institutul Sportiv Român (ISR). În total, 40 de reprezentanţi ai federaţiilor sportive, ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi ai Ministerului Afacerilor Externe au intrat în contact cu conceptul de diplomaţie sportivă. Mai mult, MAE şi COSR au semnat, în 26 aprilie 2021, un nou Protocol de colaborare pentru pregătirea participării delegaţiilor române atât la Jocurile Olimpice, cât şi la Jocurile Paralimpice şi la cele pentru tineret. Un alt aspect ce merită menţionat este faptul că anul acesta se va desfăşura proiectul ‘Diplomaţie Sportivă în Tenis’.

După cum se poate vedea, ţara noastră este familiarizată cu diplomaţia sportivă şi face paşi concreţi în direcţia aceasta, însă este necesar să accelerăm lucrurile mai ales în acest context deosebit. Să avem în vedere că Rusia a fost exclusă din marile federaţii sportive, iar sportivii ruşi participă în competiţii sportive sub steag neutru. Închei acest material cu ideea că diplomaţia sportivă reuşeşte să treacă peste garduri foarte înalte, să depăşească obstacole dificile şi să unească oamenii.

Institutul Sportiv Român

Publicitate
Adaugă un comentariu

You must be logged in to post a comment Login

Lasă un comentariu

Trending