Nu te mai ascunde!

Un articol de Mădălina-Ionela Cimpoae – blogger iubescpsihologia.com

De ce n-ar trebui  să ne pară rău pentru cine suntem?

Cu toții avem lucruri de care ne este jenă: eșecuri, anumite defecte fizice, familii disfuncționale… Avem diverse complexe. Încercăm să ne ascundem de restul lumii. Încercăm să le arătăm partea mai bună și mai frumoasă a vieții noastre. Evităm să dezvăluim cine suntem sau cum gândim de frică să nu fim stigmatizați, insultați, părăsiți… Ne cerem scuze de prea multe ori. Încercăm tot timpul să părem ceea nu suntem.

Imediat ce ieșim din parametrii actuali ai ,,normalului” (definit de societate) suntem criticați peste măsură. Fie că ești bărbat, fie că ești femeie, trebuie să ,,respecți” anumite reguli sociale, nescrise, impuse din vremuri demult apuse, chiar dacă acestea nu au nimic de-a face cu dezvoltarea personalității noastre și cu propria fericire. Aceste norme sunt realizate astfel încât să nu inducă nimic altceva decât ideea de normalitate și conformism. Să ne asemănăm cu ceilalți membri ai  grupului din care facem parte, să nu ieșim în evidență prin ceva anume și să renunțăm la autenticitate, la exprimarea sinelui adevărat.

Potrivit acestor reguli, nu ne mai rămâne altceva de făcut  decât să ne conformăm, chiar dacă  vom avea parte de suferință și nu vom fi niciodată de acord cu anumite situații sau relații.

Merită să reprimăm dorințele personale pentru părerea sociala? NU, niciodată. Cum crezi că vei fi fericit dacă acționezi doar după principiul ,,ce va spune lumea”? Lași suferința să-ți inunde viața, te lași ghidat de părerile celorlalți sau lupți ca să trăiești o viață fericită și împlinită, ghidată după propriile tale valori, principii și visuri?

De ce trebuie să căutăm validare de la ceilalți și să ignorăm ce ne șoptește inima să facem? De ce să ne fie rușine că nu suntem ca restul? Facem atât de multe lucruri ca să fim acceptați, să ne simțim iubiți și prețuiți. Întrebarea mea este că poate vei primi acceptare, dar tu vei accepta vreodată faptul că ți-ai trădat sufletul în încercarea de a-i face pe ceilalți fericiți?

         Continuăm să trăim cu regret dacă ne ghidăm după ce spun ceilalți. Înainte să acționezi în conformitate cu ce spune lumea, ar trebui să îți pui câteva întrebări foarte importante: ,,Acest om are sau a avut aceleași visuri/valori/principii de viață asemenea mie?’’, ,, Este un model bun de urmat’’? , ,,Este expert în domeniu sau doar își spune părerea și nimic altceva?’’. Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări, ține minte că fericirea ta este numai responsabilitatea ta. Viața este atât de scurtă! Merită să trăim înconjurați de ură, frustrare, regret,  să fim în relații cu oameni toxici și  să disprețuim ceea ce facem în fiecare zi? Totul are un preț, după cum știm că plătim cu timp și energie tot ceea ce facem. Dacă vrei să vezi un film care se concentrează pe această idee, îți recomand filmul ,,In Time’’(2011), în care joacă actorul Justin Timberlake.

Atunci când ne concentrăm pe ceea ce nu vrem, ajungem în punctul în care resimțim foarte multă suferință, stres, durere. Toate acestea, în timp, dăunează enorm sănătății noastre (atât psihice, cât mai ales fizice). Emoțiile ne conduc viața, emoțiile ne conferă  stări plăcute (fericire, recunoștință, iubire) și stări neplăcute (frică, ură, furie). Stările mai puțin bune ne distrug organismul. Apar diverse afecțiuni, unele minore, iar altele majore. Totul din cauza faptului că ne stresăm prea mult, nu ne ascultam sufletul când ne spune să ne relaxam / să plecăm din anumite situații/să facem ceea ce iubim, etc. Cât timp vei continua să te distrugi? Cât timp vei permite să nu îți ghidezi viața după propriile tale principii și reguli? La finalul existenței tale vei fi plin de regrete sau plin de amintiri minunate și recunoscător pentru viața pe care ai avut-o?

Așa că lasă-i pe ceilalți să comenteze, dar tu ocupa-te de propria ta bunăstare emoțională, psihică și fizică.  Fii tu însuți cu bune și cu rele. Nu-i lăsa să-ți conducă viața. Sunt deciziile tale. Este destinul tău. Cine dorește să comenteze, nu are decât. Mereu se vor găsi oameni frustrați, care au primit un tratament asemănător din partea apropiaților și simt nevoia să impună și celorlalți oameni aceleași reguli. Așa că ia-ți inima în dinți și fă ceea ce îți place, lasă haterii ( persoane pline de ură/critică față de orice) să vorbească, să te invidieze pentru că dai dovada de curaj, nu te mai ascunzi, ești tu cel adevărat. Autentic! Puternic! Gata să treacă la acțiune.

Fii tu! Fă ceea ce iubești, arată lumii cine ești. Nu te căsători pentru că ai 33 de ani și lumea îți impune. Nu face un copil pentru că trece vremea și așa au toți oamenii pe care-i cunoști dacă nu îți dorești. Dacă nu vrei să rămâi la acea facultate, pleacă. Nu sta la un job în care ai prefera să mori sau să fii concediat, doar ca să nu mai vii a doua zi în același loc. Pleacă! Fii devotat ție și iubește-te, acceptă-te, lasă personalitatea ta autentica să iasă la iveală. Te îmbrățișez!