Contactează-ne

Educație

ANCHETĂ SALVAŢI COPIII ŞI CNE: Doar 36% dintre copii admit că au primit informaţie relevantă despre vaccin, la şcoală

Publicat acum

,

DEZBATERE: Cât de sigure sunt şcolile? Ce înseamnă criteriul vaccinării cadrelor didactice în proporţie de 60% şi ce informaţii despre vaccinare primesc elevii la şcoală (Anchetă Salvaţi Copiii şi Consiliul Naţional al Elevilor)

Bucureşti, 9 noiembrie 2021: Cu toate că un procent covârşitor de elevi – 86% – admite că a primit la şcoală informaţii satisfăcătoare privind prevenirea infectării cu SARS-CoV2, doar 36% dintre ei spun că au fost informaţi în ceea ce priveşte vaccinarea, arată rezultatele unei anchete sociologice realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii România şi Consiliul Naţional al Elevilor. E suficient pragul de 60%, pentru vaccinarea personalului didactic, pentru ca elevii să fie în siguranţă în şcoli?

În acest context, Salvaţi Copiii România a continut seria dezbaterilor de impact, cu o discuţie despre repercusiunile restricţiilor sociale şi ale pandemiei asupra copiilor. La dezbaterea moderată de Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, au participat: Radu Szekely, Consilier al Ministrului Educaţiei, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Dr. Carmen Truţescu, medic primar psihiatrie pediatrică (INSMC), Oana Moraru, Profesor Limba şi Literatura Română/Limba şi Literatura Engleză, fondatoare a Şcolii Helikon-Bucureşti, publicist pe teme educaţionale, formator, autor platforma voceaparintilor.ro, Silviu Morcan, preşedinte CNE şi Mihaela Dinu, psiholog clinician în cadrul organizaţiei Salvaţi Copiii.

DECLARAŢII DIN DEZBATERE:

Radu Szekely, consilierul Ministrului Educaţiei: „Nu există în momentul de faţă un instrument prin care să colectăm date privind sănătatea psiho-emoţională a copiilor. (…) Anxietatea există la copii, în şcoli, dar nu este observată suficient, uneori copiii nu verbalizează această anxietate.

Vor fi elaborate teste care să fie administrare în şcoli şi să măsoare gradul de anxietate al copiilor.

Foarte multe şcoli au revenit în format fizic, asta ne dorim, să se revină peste tot în format fizic, pentru a putea asigura o formă de educaţie apropiată de nevoile reale ale copilului. Situaţia se schimbă, regulile se schimbă, primim informaţii din teritoriu care ne arată că modul în care s-a calculat procentul de profesori vaccinaţi nu a fost tocmai corect şi atunci vom folosi o altă metodă de calcul.

Testele rapide, salivare sunt importante. Important e să avem de partea noastră părinţii, să folosim aceste teste, pentru a limita cât mai mult numărul persoanelor infectate. Ne bazăm pe înţelegerea părinţilor. Inclusiv eu personal am fost acuzat că folosim copiii în programe de testare biologică. Noi nu primim mesaje de încurajare, ne scriu cei care nu sunt de acord şi ne spun că toate măsurile pe care le luăm sunt rele şi dăunează.

Un număr de 4.850 de şcoli funcţionează cu prezenţă fizică, adică 68% dintre şcoli sunt cu prezenţă fizică. Aproximativ 360.000 de elevi, peste 30% dintre cei eligibili pentru vaccin (plus 12 ani), erau vaccinaţi acum o săptămână, când s-a făcut ultimul bilanţ.

În ultimele zile, s-au vaccinat 8.000 de copii pe zi, suntem pe calea cea bună”.

Dr. Alexandru Rafila, Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: „Nu este suficient să avem 60% dintre profesori vaccinaţi, trebuie mereu măsuri combinate. O şcoală sigură este una în care părinţii copiilor sunt vaccinaţi într-o proporţie cât mai mare şi una în care şi o proporţie mare de personal este vaccinată. Acea ţintă legată de imunitate de grup de 70% nu prea mai este în vigoare, discutăm de o tulpină mult mai transmisibilă decât cea iniţială, sunt necesare niveluri mai mari de vaccinare pentru a reduce substanţial transmiterea. Trebuie să se ţină cont şi de contextul epidemiologic local. (…) Toţi cei care sunt vocali trebuie să respecte aceleaşi cerinţe pe care ei le solicită altora. (…)

Experţii OMS care au fost în România au reiterat că trebuie să ţinem cât mai mult posibil şcolile deschise, să ţinem cont de contextul local, de modul în care funcţionează şcoala, să aerisim clasele. Nu poţi să spui: Numai şcoala se închide şi alte activităţi în care se realizează transmiterea să rămână deschise. E nevoie de măsuri conjugate. (…)

Accesul la testare trebuie să fie firesc”.

Dr. Carmen Truţescu, medic primar psihiatrie pediatrică (INSMC): „Noi suntem o societate care tinde să reprime emoţiile şi copiii nu au prilejul de a-şi exprima trăirile. Atâta vreme cât copilul e învăţat că nu are de ce să aibă emoţii, mai târziu va fi un adolescent incapabil să îşi recunoască propriile trăiri. (…) Noi întâlnim des copii care la şcoală au comportament optim, deşi ei sunt foarte anxioşi. Anxietatea la vârstă mică se manifestă somatic, prin trăiri care mimează boala somatică (…)

Orice schimbare în rutină sau comportamentul copilului este un semnal de alarmă. Noi nu avem pretenţia ca părintele să pună diagnosticul, părintele poate să observe modificarea în starea lui emoţională”.

Preşedintele CNE Silviu Morcan: „E important să privim şcoala şi din punctul de vedere al siguranţei şi să vedem cum se simt elevii atunci când ajung în şcoală. Statul are datoria de a asigura un mediu sigur”.

Oana Morar, expert în educaţie: „Nu ai voie, până la 9,10 ani, să pui accent pe riscuri şi pe pierderea vieţii, atunci când vorbeşti despre vaccinare. Eu personal am avut lecţii despre vaccinare, în condiţiile în care ştiam că am copiii în clasă cu părinţi anti-vaccin, dar am făcut-o fără să pară că predic vreo religie, ci cu detaşarea omului care are informaţii.

Dacă povestim familiei ce înseamnă neprezenţa fizică la şcoală şi cum îi afectează neliniştea privind vaccinarea, pe copii, cred că avem mai multe şanse să aducem mai mulţi părinţi pe linia aceasta de ce trebuie să facem pentru a ne fi bine comunitar”.

Mihaela Dinu, psiholog Salvaţi Copiii România: „Într-o astfel de perioadă se activează anxietatea, pot să apară tulburări din sfera anxietăţii sau depresiei, pe termen lung. E important să îi învăţăm pe părinţi să dezvolte mecanisme de coping şi rezilienţă. Un copil sănătos emoţional are nevoie de un părinte echilibrat psiho-emoţional”.

ANCHETĂ SALVAŢI COPIII ŞI CNE: Doar 36% dintre copii admit că au primit informaţie relevantă despre vaccin, la şcoală

Ancheta, derulată on-line pe un eşantion de 21.581 de elevi, în perioada 15 – 25 octombrie 2021, mai arată că:

– Aproape jumătate dintre elevi spun că, de la începutul anului şcolar, cursurile au fost suspendate la nivelul clasei lor, din cauza îmbolnăvirii unui coleg, înainte ca Ministerul Educaţiei să ia decizia unei vacanţe forţate pentru toate unităţile publice de învăţământ. Procentul celor care au experimentat suspendarea cursurilor din cauza îmbolnăvirii unui profesor este mult mai mic (6%).

– 86% dintre elevi spun că au fost informaţi despre metodele de prevenire a infectării cu SARS-CoV2 şi au înţeles informaţiile primite.

– Informarea cu privire la vaccinare s-a făcut într-o măsură sensibil mai mică – doar 36% admit că au primit informaţie relevantă.

– Dintre materialele destinate prevenirii transmiterii bolii, dezinfectantul este cel mai răspândit, urmat de măşti şi teste.

– Pentru 30% din elevii cuprinşi în eşantion, existenţa sau inexistenţa testelor în şcoli rămâne un mister. Dintre cei cu colegi infectaţi, doar 23% au fost testaţi în şcoală, în timp ce 37% spun că, deşi testele există, nu au solicitat testarea.

– În opinia elevilor, profesorii respectă mai mult măsurile de siguranţă (32,6% indică o măsură egală, iar 63,5% dintre respondenţi spun că adulţii sunt mai disciplinaţi);

– În ceea ce priveşte sentimentul de siguranţă în şcoală, peste jumătate dintre elevi (55% la nivelul întregului eşantion şi aproape 52% dintre cei cu colegi afectaţi) au indicat scoruri mari (4 şi 5). Procentul este mult mai mare decât al celor care afirmă că elevii respectă măsurile de siguranţă (35,5).

„Şcoala este locul în care copiii experimentează un foarte mare sentiment de siguranţă şi unde percep informaţiile primite ca fiind validate de autoritatea profesorilor şi a mediului. De aceea, întreruperea cursurilor nu poate aduce beneficii, ci, din contră, slăbeşte încrederea copiilor în informaţia primită pe alte canale. Şcoala contribuie major la receptarea informaţiei ştiinţifice, crucială într-un astfel de moment pandemic”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

CONTEXT

Majoritatea părinţilor (70%) care au apelat la psihologii Organizaţiei Salvaţi Copiii România în primul an al crizei sanitare s-au confruntat cu crize de furie şi irascibilitate la copiii preşcolari şi şcolari mici. În ceea ce îi priveşte pe adolescenţi, principala problemă pentru care părinţii au cerut ajutor de specialitate a fost creşterea stărilor de anxietate şi depresie.

Adolescenţii în special au cunoscut o exacerbare a stărilor de anxietate şi depresie, manifestate prin:

– Izolare socială, refuzul de a ieşi din casă, de a face mişcare în aer liber,

– Petrecerea unui timp îndelungat în faţa ecranelor, 7-8 h/zilnic, uneori chiar şi mai mult,

– Dezechilibre legate de rutina de somn, insomnie, dereglări ale ritmului de somn, nu dorm noaptea şi dorm ziua,

– Creşterea în greutate, tendinţa de bulimie,

– Rezultate şcolare mai scăzute, dezorganizare în cee ce priveşte şcoala online,

– Stări de irascibilitate şi protest

– Sunt prezente comportamente de evitare (evită să iasă cu prietenii şi ies tot mai greu din casă pentru diferite activităţi), comportamente de verificare (citirea unor informaţii legate de evoluţia situaţiei pandemice, despre eficienţa vaccinului) sau comportamente compulsive (precauţie exagerată legată de respectarea restricţiilor, dezinfectare excesivă a suprafeţelor, a mâinilor, purtarea mai multor măşti în acelaşi timp).

Pandemia este percepută la nivel mondial ca o ameninţare majoră pentru sănătatea fizică şi mentală, afectând viaţa copiilor, adolescenţilor şi a întregii familii, prin sentimentele pe care le suscită: panică, frică, frustrare, stres, confuzie, instabilitate, lipsa previzibilităţii, de multe ori declanşând dezechilibre emoţionale majore care afectează vizibil sănătatea mintală a multor oameni, ducând la tulburări de sfera depresiei sau anxietăţii.

Publicitate
Adaugă un comentariu

You must be logged in to post a comment Login

Lasă un comentariu

Trending