Politică

Palatul Victoria și Palatul Parlamentului – negocieri de checks and balances cu bătaie lungă

Published

3 years ago

18 December 2020

Lumea este nerăbdătoare cu privire la negocierile legate de propunerile de prim-ministru, implicit de formare a noului guvern.

Nota politică în aceste negocieri este cel puțin neobișnuită, căci alegerea președintelui CD sau al Senatului nu ar trebui să se amestece în aceeași oală cu negocierile pentru Palatul Victoria.

Procedura de alegere a președintelui Camerei Deputaților menționează că, „după constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia. Președintele Camerei Deputaților este și președintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Biroul permanent se alcătuiește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Președintele Camerei Deputaților este ales pe durata mandatului Camerei Deputaților, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților. Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorității deputaților, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat președinte al Camerei Deputaților candidatul care a obținut majoritatea voturilor deputaților prezenți, în condițiile întrunirii cvorumului de ședință. Odată cu alegerea președintelui Camerei, activitatea președintelui de vârstă încetează.”

În mod asemănător, „președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi, sau, după caz, primul clasat și candidații care s-au clasat pe locul al doilea cu un număr egal de voturi; va fi declarat președinte al Senatului candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate”.

Deși nu este menționat explicit în legislație faptul că partidele de coaliție nu trebuie să condiționeze procesul de propunere al prim-ministrului de funcțiile de conducere ale camerelor, președintele ar putea interveni pentru a debloca acest proces făcând o distincție clară între ele.

Momentan, la 2 săptămâni de la alegeri, încă nu există propunere de premier agreată de formațiunile de coaliție și probabil nu va exista până după Crăciun. Momentan, interimatul este asigurat de N. Ciucă.

Eventualele surprize sau răsturnări de situație în negocierile dintre PNL-USRPLUS-UDMR sunt încă în calcule, dar importanța acestor negocieri de acum va fi analizată de-a lungul mandatului deoarece va dicta forța de reformare legislativă și guvernamentală.